a journey

Sometimes the most important thing in a whole day
is the rest we take between two deep breaths.

Etty Hillesum

a saturday night

inconvenience, help, attempt, inability, to have
words, smile, trust, nerve
fire, smile, to sing, laughter, chair, red blouse
memory, cigarette, carelessness
change, wish, dizziness, fire
"I can't change the beginning, so I've changed the end."
near, happiness, fire, frenzy
memory, cigarette, tear
smile, friendship, Codruta, fire
G'n'R
happiness, Codruta, smile, to comtemplate, fire, X, phone call

~
fericire x2,  zambet x4,  tigara x2,  foc x5,  amintire x2,  Codruta x2   

Things don't have to last to be special,
                                    they just have to be.

in ploaia rece

Afara ploaia atinge frunzele ramase pe crengi, iar eu simt raceala stropilor ajunsi pe mana mea intinsa. E atat de bine!

de ce toamna?

       toamna ne introduce in realitatea ei;
realitate care iti permite:
  `sa devii mai puternic pentru ca nimic sa-ti distruga pacea interioara
  `sa vorbesti despre sanatate, fericire si sentimente
  `sa iti faci prietenii sa simta ca exista ceva in ei
  `sa simti si tu, apoi, acel ceva
  `sa te antrenezi in a vedea partea buna a lucrurilor
  `sa incerci sa fii fericit in prezenta problemelor, mai puternic decat frica, mai mult decat superficial
  `sa gresesti
  `sa uiti de greselile din trecut
  `sa faci din lucrurile mari lucruri mici
  `sa faci din lucrurile mici lucruri mari
  `sa incerci sa te descoperi, astfel incat sa nu ai timp pentru a-i critica pe altii
  `sa inveti sa stai singur
  `sa-ti faci timp pentru ploaie
  `sa simti muzica
  `sa vezi lumea prin alta fereastra

poetry

I would live in your love as the sea-grasses live in the sea,

Born up by each wave as it passes, drawn down by each wave that recedes;

I would empty my soul of the dreams that have gathered in me,

I would beat with your heart as it beats, I would follow your soul as it leads.

Sara Teasdale

?

Ce faci cand esti judecat tocmai de persoana de la care asteptai intelegere si compasiune? Should I look up?

let go

Chiar daca ai vrea sa inaintezi, un picior te tine inapoi. Pentru a fi liber trebuie sa stii sa te eliberezi.
Da drumul durerii.
Da drumul fricii.
Refuza sa intretii vechea durere.
Energia consumata pentru a te agata de trecut te tine inapoi de la viata.

from M. M. Morrissey

C

Sunt atat de fericita si recunoscatoare sa am prietenia ta ~ o prietenie care ne defineste , lasandu-ne libertatea de a fi ceea ce suntem, ce am vrea sa fim; printr-un fel de care nu mi-am dat seama pana acum. Cum pot fi asa idioata?
 with ♥ for C

happiness

no particular reason, no explanation

you just find yourself suddenly happy

without the need to question it

getting lost in the sensation of wanting to hug the whole world

Cia Frizzel

ganduri

A fi preocupat cu ganduri materialiste in locul punerii unei valori nemasurabile pe inima, ganduri si sentimente e o pierdere de timp. Timp in care ai putea vedea varietatea, ciudatul, fericirea, intorsaturile si iubirea din lumea in care traim.

somebody

E important sa-ti gasesti puterea interioara pentru a te putea regasi, afla, cunoaste si a nu deveni dependent de judecata si parerea celorlalti despre tine si realizarile tale.

pray

Breathe in the quiet purpose of this place;
Through outward stillness, seek a calm within.
Here we can find forgiveness and forgive;
Here feel the healing miracle begin.

Breathe in communion, friend with quiet friend,
Each drawing closer in this timeless hour;
As all our different needs and gifts are drawn
To the one source of confort, love and power.

Breathe out at last...
Geoffrey Weeden

Imaginea

ceata

Daca te ratacesti reusesti sa inveti cine esti, de la bun inceput. Esti inca o ceata groasa; oricum e mai bine decat praf. O raza de soare patrunde prin tine si timpul se opreste. ~?~

Imaginea

alti oameni

Oamenii care fac apropo-uri si li se raspunde vor sa-si faca "dreptate" cu o nonsalanta izbitoare si ipocrita.
Cand te gandeai ca mai rau nu puteau ajunge...

Learn to enjoy life dammit!

another one

Acum cateva zile o gaura incepea sa faca parte din pieptul meu, inima mea; azi s-a golit de tot si le-a cuoscut si pe celelalte. 

Adio bunul si eternul meu prieten!

zile

Ce face o zi sa devina una grea?

Neputinta de a decide intre dorinta de a imbunatati viata si dorinta de a te bucura de ea.

one night only

~

Talk all the talk with a poet’s style 

Tongue like electric, eyes like a child 

Eye on your wives and the classic cars 

Live like a saviour, live like the stars 

Talk all the talk with a model's smile 

Tongue like electric, eyes like a child 

Buy all your highs and the classic cars 

Die on the front page, just like the stars 

The big screens, the plastic-made dreams 

Say you don’t want it, say you don’t want it 

Its our world, the picture-book girls 

Say you don’t want it, say you don’t want it 

Don’t you ask me if its love my dear 

Love don’t really mean a thing round here 

The fake scenes the plastic-made dreams 

Say you don’t want it, say you don’t want it 

Pace all the rooms with a jealous style 

Tongue like electric, eyes like a child 

Paint all your soul with the brand designs 

Preach like a saviour, heart on the line 

Talk all the talk with a model’s smile 

Tongue like electric, eyes like a child 

Buy all your highs and the classic cars 

Die on the front page, just like the stars 

The big screens, the plastic-made dreams 

Say you don’t want it, say you don’t want it 

Its our world, the picture-book girls 

Say you don’t want it, say you don’t want it 

Don’t you ask me if its love my dear 

Love don’t really mean a thing round here 

The fake scenes the plastic-made dreams 

Say you don’t want it, say you don’t want it 

(instrumental) 

The big screens, the plastic-made dreams 

Say you don’t want it, say you don’t want it 

Its our world, the picture-book girls 

Say you don’t want it, say you don’t want it 

X2 

Don’t you ask me if its love my dear 

Love don’t really mean a thing round here 

The fake scenes the plastic-made dreams 

Say you don’t want it, say you don’t want it 

Say you don’t want it, say you don’t want it 

Say you don’t want it, say you don’t want it

reflexii portocalii

Schimbare. Nu ma adaptez repede la schimbari; schimbari de orice fel; e parca, neplacut. Dezechilibrul meu face ca situatia sa fie ironica.
Ceva e diferit; mi-am descoperit reflexiile portocalii pe care credeam ca le-am pierdut. :)

eu si... Marley?

Stiu ca va suna siropos si... stupid dar filmul 'Eu si Marley' m-a surprins, punand o intrebare cutezatoare.

Pe scurt e vorba de un tip si un caine tare nazdravan care a fost langa el mereu, atatia ani cat a trecut prin casatorie nasterea si cresterea a trei copii. Tipul scria o coloana editoriala intr-un ziar important in zona aceea; el scria aproape mereu despre caine. Ei bine, dupa ce cainele, Marley, moare, tipul realizeaza cat de mult i-a influentat viata.

Un caine iti ofera inima imediat dupa ce i-ai dat-o tu. Cati oameni te fac sa te simti pur, special sau unic?
Cati oameni sunt asa? E ciudat fiindca toti cainii fac asta...

shapes

E viata ca un foc de tabara?
Incepe cu o flacara indeajuns de mare incat sa se aprinda in ochii tuturor;
isi gaseste apoi drumul printre ramurile pe care nici nu realizeaza ca le arde cand le atinge, crescand: greoi, dar sigur, apoi parca se razgandeste si se lasa in voia vantului;
hotaraste apoi flacara sa se zbata si sa treaca din nou peste ramuri, peste vant si creste, mai mare decat oricine si-ar fi putut imagina... si arde... arde puternic mult timp, putin defapt;
si dintr-odata focul se potoleste;
sau poate se stinge incet;
sau o ploaie il opreste.
~
E greu sa crezi ca un foc de tabara ar putea avea sentimente; e doar... foc.

Nu ar trebui sa se intrebe de ce nu-si mai vede fata in oglinda; nici-o expresie;
doar forme. Forme care par a construi ceva; ceva ce nu are sens, sau scop.
~
Adevarul e ca nu mai stiu cine sunt.
De parca stiam inainte...

a fresh scent

Nu voi trai intr-o lume a imaginilor, doar privindu-le trecand pe langa mine, fara sa pot atinge, simti sau mirosi viata din interiorul lor.

Cu siguranta nu mai vreau sa fiu in camera in care s-a stins, din nou, lumina.

sa fim noi!

Let's be strange! Let's be different! Let's simply be ourselves!
So what if you're strange? Something strange makes everything better as someone different makes everyone see life as it should be...
Life's short, so try doing what you want. Dream on and belive in yourself. Try being what you really are. Don't bother trying to describe yourself; you know who you are. Show it!

For C

pe mine

 Aseara am visat ca am venit la tine acasa si am intrat in scara sunand la un vecin de-al tau spunand ca distribui prezervative. Am intrat in lift si am apasat la etajul patru, dar mi-am prins jacheta de usa. Ti-am batut la usa, ai deschis si te-am rugat sa te imbraci si sa vii cu mine pentru ca vroiam sa-ti arat ceva. Am adaugat ca nu era nevoie sa spui nimic. Am stat la usa 10 minute si am coborat impreuna cu liftul. Trecand prin piata am luat-o pe Dorobantilor, ajungeam la Balcescu, la McDonalds; intr-un sfarsit pe cetatuie. Nici-un cuvant. Treceam pe o cararuie si te-am luat de mana pana sub un copac. Aveam un rucsac gri din care am scos o mica patura pe care am intins-o pe iarba si ne-am asezat si noi. Ne uitam amandoua la cerul acoperit de frunzisul copacului. Am rostit "Am spus ca nu m-ar deranja daca nu mi-ai vorbi, nu ca mi-ar si placea.". Tu te-ai uitat la mine si ai inceput sa razi si sa spui ca e OK, in timp ce eu scoteam o amarata punga de pufuleti din ghiozdan.

Totul era OK. Dar era un vis si ai spus curand ca pe tine nu te-a afectat. Asa cum spui lucruri de cateva ori ca sa te convingi singura de ele.

Iti multumesc a mia oara, si iti spun din nou, mura-n gura ca fara tine nu as fi asa cum sunt azi. (Deci, TE APRECIEZ)... Te iubesc, nebuna perfecta :))

Fara tine blogul asta nu ar fi existat, mai ales postarile care te au ca "radacina". Si daca ai nevoie sa auzi IMI PARE RAU!

Pentru Codruta

In Romania

Un batran actor roman spunea ca orasul nostru, Cluj-Napoca e cel in care te indragostesti si din care nu mai pleci.

La fel spuneau clujenii de Bucuresti...

Ganduri

E important sa stii sa te iubesti pe tine insuti; fac asta.

~

Timpul trece rapid; cat de repede a schimbat el lucrurile si lumea. Multe s-au schimbat: eu, familia mea, prietenii mei...

~

Oamenii sunt diferiti, asta ne face unici. Diferiti fata de "turma" inseamna defapt speciali. Asta ma intriga.

~

Detaliile si lucrurile mici schimba multe; jignesc sau lauda in aceeasi masura.

~

E greu cand realizezi ca nu contezi(deloc, sau cat ai crede tu ca e rezonabil) pentru oamenii care inseamna enorm pentru tine.

~

Nu ai vrea sa stai in intuneric intr-o camera in care s-a stins lumina de mai multe ori.

Un drum

"Iti place unde ai intrat?"
"A fost prima optiune?"
"Nu-ti pare rau?"
"Ar fi trebuit sa incerci altceva."
"O sa-ti para rau."
"Nu iti va placea"
"De ce nu ai mers in liceul cutare?... Era mai bine pentru tine."

Hai nu zau?!
Ar trebui sa fi intrat undeva unde se face scoala? Unde "imi va placea"? Eu ar trebui sa fiu o fata desteapta?
Nu stiu de cate ori va trebui sa mai spun, zambind, ca, DA asta e liceul la care am vrut sa merg: ARTE.
De unde stiu ei ca nu se face scoala? Si daca nu s-ar face, ce, nu pot fi autodidacta ? Cui ii pasa oricum?
Stiu ce vreau sa fiu. Plus, am de unde alege.
Oamenii ar trebui sa isi vada de treaba pentru ca se vede ca nu le pasa cu adevarat cand ma intreaba toate astea. Chiar daca le-ar pasa, nu ar schimba ceea ce sunt.
Mi-am ales drumul, vreau doar sa-l trec; cu bune, cu rele.

I'm going to SCREAM!

Incredibil! Din nou am MULTA energie seara, noaptea, cand nu mai pot face nimic, sa ies, sa desenez, sa tip. Simt nevoia sa urlu din strafundul sufletului. Imi place ploaia, mai ales asta de vara, sincer, e fascinant, dar simt ca ma opreste acum, si ma simt prost. Micii picuri nehotarati, ca niste muste zapacite, ma dezorienteaza si ma fascineaza, totusi, ma opresc. Vreau sa ies, sa ii simt pe piele, odata cu vantul placut ce sufla ardoarea soarelui departe...

Insa energia asta vine, tocmai in ore tarzii si spun ca o pastrez pe dimineata; cum sa nu, dimineata: ochi de panda.

Tata spune sa ne mutam undeva in America, fusul orar m-ar ajuta, rad mereu de el, si el de mine cand imi spune asta dimineata dupa ce ii raspund la intrebarea despre ochii mei de panda. Totusi Laura, si eu vreau sa URLU, dar nu ma lasa noaptea... 

Laura's blog

acum

Vara asta promite a fi timpul perfect pentru experiente tinere; implinirea promisiunilor lunilor de dinainte, lungi, obscure, plictisitoare si iti pare ca frumusetea ei frageda nu se va coace niciodata.  

breathe

Be the change you want to see in the world.(Gandhi)
Ar trebui sa stiu ce vreau, sa pot sa schimb ceva, macar pe mine. 
Stiu doar ca vreau sa ma ridic, sa strang din dinti, sa ajung un artist indraznet, pentru ca nu e de ajuns doar contemplarea. Vreau sa fac fotografii, sa desenez ce vad. Vreau sa incep sa creez ceva al meu, ceva ce doar eu simt, nu ceva ce deja exista. Insa imi place sa arat lumea asa cum o vad eu. E ceea ce fac, ceea ce invat sa fac.

Am absolvit?

Era prea bine. Viata mea nu avea de gand sa stea la fel.
E un sentiment puternic, greu, apasator. Ne despartim, ne schimbam.
Nici nu stiu ce-mi spune inima; nu mai am lacrimi, cuvinte si colegi. In schimb, am castigat prieteni.
Toti fac ce simt ca n-au facut si spunem ca ne va fi dor.
Inca am ochi, sa vad si urechi, sa aud; de ce nu spune nimeni nimic?
Fiecare plange pentru el, pentru ca durerea e prea mare.
Eu ma bucur, pentru toti.

Adio generala!

Awkward

Nu mai imi sta capul la nimic, insa rutina isi infinge ghearele in mine si nu ma lasa sa cred ca totul se termina. Mirosul de vara se simte in aer si functioneaza ca un drog. Ma simt ciudat si nu stiu cum sa explic.

O voce

E greu sa-ti gasesti vocea interioara, cea cu care reusesti sa spui ce simti.
De ce sa-i batjocorim pe cei care nu o gasesc la fel de repede ?

Daca

Ce-ar fi daca ar exista un loc unde indragostitii ar putea sede, pe un covor lung, ca cel pe care "stelele" pasesc; intinsi, unul langa celalalt, iar inimilor lor zburande nu le-ar mai putea ajunge nici-o scara; ar invata doar unul de la celalalt; bratele lor dansand incet, pe langa corpul celuilalt; unde respiratia unuia, plapanda, ar deveni muzica pentru urechile celuilalt, iar pripirea irisului ochilor ar deveni inspiratie; unde ar putea sa tremure gandindu-se la noi, spectatorii; unde iubirea superficiala ar fi la fel de neconceput ca un viol; unde soaptele prea incete ar alina durerea; unde buzele fragede, timide, ar inchide toate gaurile batute in sufletele lor, si asa, fragile; un loc in care vietile lor neimplinite, asteptande, s-ar impleti, ar visa, ar ajunge sa existe doar pe baza celeilalte?
S-ar ascunde apoi, ei , de noi toti, sperand ca totul sa nu piara, sa nu cada prada cuielor, ciocanelor, care inainte le creasera gaurile devenite, acum, rani vindecande, protejate?
Daca li s-ar face frica de timpul, acel timp de dinaintea celuilalt, cand gaurile erau grele; si asteptau, asteptau ca ceva sa se intample, cineva sa vina, viata neimplinita sa se implineasca?
  

Randomness

Cum spui tu, ce-a fost si am regretat a devenit experienta. Nu poti sa spui cuiva sa nu regrete si sa te astepti sa fie asa. E inevitabil. De cele mai multe ori.
Cerul mi se pare a fi de un albastru curat deviand in galben, galben-rosiatic, unde cate un nor confuz sta, parca asteptand ceva, e cer de apus de mai. Tie cum ti se pare C ?

I just loved the craziness of this picture. Posted it just for that.

Unicity

Unicitatea este o minune. Desi fiecare este in proces de a afla cine este, nu inseamna ca e nevoie sa urmareasca "turma". Adica, sa fim seriosi, cati nu ati intalnit oameni care fac lucruri doar pentru ca e "ca lumea", "la moda" sau pentru ca "asa se poarta". Ma infurie de-a dreptul cand cineva isi reprima personalitatea si, implicit, unicitatea doar pentru a intra intr-un anumit sablon. Ma infurie confuzia dintre "asa se cuvine"si "asa se poarta". Nu am de gand sa dau exemple, oricine poate medita la aceste lucruri. Exista cazuri in care intervine aroganta celui talentat si acesta poate ajunge la ura fata de pluralism; aici nu e vorba de asa ceva.

Nu vreau sa jignesc pe nimeni, nu fac referire la nimeni, desi cunosc destule persoane capabile de acest fenomen al reprimarii personalitatii. Daca va ganditi la o postare anterioara in legatura cu reprimarea sentimentelor va puteti da seama ca nu e acelasi lucru.

~

Cu ocazia aducerii in vorba a acestei postari, vreau sa mai spun ca am precizat exact situatiile in care sunt nevoita sa regurg la reprimarea sentimentelor.

Imi este greu chiar si sa scriu toate acestea si imi cer scuze pentru ca nu este mai nimic concret in aceasta postare. Ma voi gandi la ceva interesant de postat pentru "aparitiile" urmatoare. :)

De ce nu?

Acele zile in care vremea pare a fi nehotarata, ba ploua, ba e soare, pentru mine sunt lunile acestea ce trec atat de repede in timp ce capul meu incearca sa realizeze ce s-a petrecut si ca ele nu mai sunt.

Citeam un articol despre telescopul spatial Hubble si am dat peste o propozitie care m-a facut sa realizez modul in care pot sa exprim ceea ce simt, ceea ce sunt: Fiecare obiect stelar tanar este un nor condensat de gaz si praf, care aduna suficienta masa incat sa initializeze o scanteie nucleara si sa devina o stea. Probabil ca cuvantul stea este cel care v-a atras atentia, insa modul cel mai corect de a ma descrie acum este un nor condensat de gaz si praf. Cam asta se petrece in capul meu, pe langa starea mea de oboseala aparuta fara nici-un motiv, pana la urma par a fi imprastiata in toate partile. Se petrec prea multe, insa nu destule cate ar trebui sa conteze.
Sunt prea multe nopti petrecute privind tavanul umbrit, plin de slabele lumini ale masinilor trecute printre blocuri. Ochii mei sunt prea obositi pentru a vedea la fel cum vedeau odata. Gura mea e satula sa mai rosteasca totul cuvant cu cuvant pentru ca fiecare sa inteleaga. Insa continui sa visez.

Happiness, pleasure, love

I'm not really sure about what she's feeling right now, even though my guess is that it's a good thing. I'm happy for her, as long as she feels happy too. The mess that should be in her head right now, will hopefully diminuate. She has to know what she's doing, it's something passionate and great. Let's just hope history will not repeat itself. Te iubesc C!

Aici, acum, mereu

M-am saturat sa m-aud cum nu spun nimic. Este enervant sa fac lucruri nenecesare. Mi-e frica sa vad scena cand cortina e inchisa. Doresc s-ajut pe cel ce nu vrea sa fie ajutat. Mi-e dor sa simt ceea ce nu imi este permis sa simt. Mi-e jena de cel ce intelege gresit. Vreau sa-mi fii aproape.

Primul

Da, primul desen postat aici. Unul banal, imaginea pe care o vad cand imi scot capul pe geam dimineata, sa ma dezmortesc, sa simt raceala aerului. O vad cand soarele parca imi arde pielea vara, stand intinsa pe balcon, vorbind la telefon despre carti, vampiri, viata. Iti amintesti? Apoi vedeam soarele arzand cerul si trecand peste dealuri, umbra cladirilor devenea uriasa. Ne ajutam si discutam. Faceam lucruri nebune. Faceai lucruri nebune... Cand ma intorceam acasa, vedeam stelele si aceste cladiri socialiste plus eternul "Farmec" al Clujului luminate slab de felinarele ascunse printre desisul copacilor. Eu imi amintesc.

Zambeste!

"Zambeste si tu, promit ca nu o sa te doara!" - pun pariu ca cel care a scris asta nu s-a gandit si la persoanele cu aparat dentar. Da, e o gluma, una slaba de altfel. Insa faptul pentru care scriu si aici acest indemn este tocmai pentru sustinerea acestuia (normal). O colega, o prietena buna de-a mea a spus asta intr-o zi, si cred ca vroia sa bucure pe cineva. Insa acest indemn a fost preluat si de o alta colega, care a scris mai mult despre insemnatatea lui. Spre surprinderea mea, si eu ma gandeam la aceleasi lucruri. Blaga Andreea Dalia este o fetiscana (ce, nu mai stie nimeni cuvantul asta?) foarte inteligenta si pe faza, ma bucur ca am nimerit in clasa cu ea. Totusi, nimerit nu prea suna a cuvantul potrivit. Dupa atatea ore de invatat in clasa a IV-a si stresul depus pentru trecerea probei de engleza, nimerit nu mai pare a fi cuvantul potrivit. As spune mai multe despre ea, dar cred ca ar face-o mai bine ea singura. Postarea despre care vorbeam : http://iseethelifeinpink.blogspot.com/2010/04/zambeste-si-tu-promit-ca-nu-o-sa-doara.html . Daca un amarat de zambet poate satisface vanitatea altora, de ce sa nu o faci? Insa, un zambet plin de insemnatate si bucurie, poate ajunge in sufletul cuiva pentru o viata intreaga. :)

Regret

Am un principiu pe care multi il stiu "viata e scurta si merita traita". Vad asta in fiecare zi, realizez acest lucru si as minti daca as spune ca sunt o persoana ce-si respecta toate principiile.

Am un sentiment de regret. Insa nu stiu ce este ceea ce regret. NU, mint , asta am tot facut, mi-am reprimat sentimentele pentru a-i convinge pe altii, pe mine orice altceva decat adevarul. Stiu ce regret si nu e un singur lucru. Regret ca am pierdut vremea, adica nu asa cum se stie a fi expresia "a pierde vremea" pe calculator sau asa, ci de cand eram mica am fost invatata sa fac ce-mi spun profesorii si parintii, si asa am si facut, am pierdut dimineti frumoase pe care le-as fi putut petrece prin copaci, zburdand prin natura cu ceilalti copii, eu faceam cine stie ce lucru ce mi-l cereau parintii. Am pierdut dupa-amiezi insorite facand cinci mii de exercitii de matematica, scriind cerinte, facand proiecte inutile de care, uneori, nici nu aveam nevoie pentru urmatoarea zi, insa eu , ca o frenetica, trebuia neaparat sa le fac, sa fac totul dupa carte.

Imi pare rau ca, in incercarea mea de a fi pe placul tuturor, mi-am indepartat prietenii. Suna ca un sablon scos dintr-un jurnal al unui copil "emo". Eu nu sunt asa insa, e adevarat, mi-am indepartat prietenii, inca ii indepartez. Cand observam lucrurile mici, probabil nici observate de acestia, ma intrebam ce am facut, ce Dumnezeu am facut. Reprimarea sentimentelor e un lucru oribil. Insa mi-e nu-mi pasa, daca asta imi asigura supravietuirea in viata de zi cu zi, unde prietenii se indeparteaza si pentru satisfacerea "acelor" profesori si trecerea peste "micile" critici venite din cele mai neasteptate locuri, asta am sa fac.

Inca ceva ce observ in fiecare zi: detaliile conteaza cu adevarat. Oamenii pot suferi, proiecte de viata pot fi distruse, sperantele pot fi desarte.

Inceput

Niciodata nu am fost buna la "inceputuri". Ori spuneam cuiva ceva ce nu trebuie, ori ii plictiseam, ori ii speriam cu modul meu ciudat de a fi. Intrucat am speranta ca voi putea sa scriu cat de mult, nu astept comentarii sau cine stie ce alte figuri.

Nu sunt decat alta fata care incepe un blog despre ganduri, desene si lume, in speranta ca toata galagia din capul meu sa se diminueze.

La insistentele prietenelor mele m-am hotarat sa incep acest blog pe care l-am numit "Broken blue paintbrush".