shapes

E viata ca un foc de tabara?
Incepe cu o flacara indeajuns de mare incat sa se aprinda in ochii tuturor;
isi gaseste apoi drumul printre ramurile pe care nici nu realizeaza ca le arde cand le atinge, crescand: greoi, dar sigur, apoi parca se razgandeste si se lasa in voia vantului;
hotaraste apoi flacara sa se zbata si sa treaca din nou peste ramuri, peste vant si creste, mai mare decat oricine si-ar fi putut imagina... si arde... arde puternic mult timp, putin defapt;
si dintr-odata focul se potoleste;
sau poate se stinge incet;
sau o ploaie il opreste.
~
E greu sa crezi ca un foc de tabara ar putea avea sentimente; e doar... foc.

Nu ar trebui sa se intrebe de ce nu-si mai vede fata in oglinda; nici-o expresie;
doar forme. Forme care par a construi ceva; ceva ce nu are sens, sau scop.
~
Adevarul e ca nu mai stiu cine sunt.
De parca stiam inainte...

a fresh scent

Nu voi trai intr-o lume a imaginilor, doar privindu-le trecand pe langa mine, fara sa pot atinge, simti sau mirosi viata din interiorul lor.

Cu siguranta nu mai vreau sa fiu in camera in care s-a stins, din nou, lumina.

sa fim noi!

Let's be strange! Let's be different! Let's simply be ourselves!
So what if you're strange? Something strange makes everything better as someone different makes everyone see life as it should be...
Life's short, so try doing what you want. Dream on and belive in yourself. Try being what you really are. Don't bother trying to describe yourself; you know who you are. Show it!

For C

pe mine

 Aseara am visat ca am venit la tine acasa si am intrat in scara sunand la un vecin de-al tau spunand ca distribui prezervative. Am intrat in lift si am apasat la etajul patru, dar mi-am prins jacheta de usa. Ti-am batut la usa, ai deschis si te-am rugat sa te imbraci si sa vii cu mine pentru ca vroiam sa-ti arat ceva. Am adaugat ca nu era nevoie sa spui nimic. Am stat la usa 10 minute si am coborat impreuna cu liftul. Trecand prin piata am luat-o pe Dorobantilor, ajungeam la Balcescu, la McDonalds; intr-un sfarsit pe cetatuie. Nici-un cuvant. Treceam pe o cararuie si te-am luat de mana pana sub un copac. Aveam un rucsac gri din care am scos o mica patura pe care am intins-o pe iarba si ne-am asezat si noi. Ne uitam amandoua la cerul acoperit de frunzisul copacului. Am rostit "Am spus ca nu m-ar deranja daca nu mi-ai vorbi, nu ca mi-ar si placea.". Tu te-ai uitat la mine si ai inceput sa razi si sa spui ca e OK, in timp ce eu scoteam o amarata punga de pufuleti din ghiozdan.

Totul era OK. Dar era un vis si ai spus curand ca pe tine nu te-a afectat. Asa cum spui lucruri de cateva ori ca sa te convingi singura de ele.

Iti multumesc a mia oara, si iti spun din nou, mura-n gura ca fara tine nu as fi asa cum sunt azi. (Deci, TE APRECIEZ)... Te iubesc, nebuna perfecta :))

Fara tine blogul asta nu ar fi existat, mai ales postarile care te au ca "radacina". Si daca ai nevoie sa auzi IMI PARE RAU!

Pentru Codruta

In Romania

Un batran actor roman spunea ca orasul nostru, Cluj-Napoca e cel in care te indragostesti si din care nu mai pleci.

La fel spuneau clujenii de Bucuresti...

Ganduri

E important sa stii sa te iubesti pe tine insuti; fac asta.

~

Timpul trece rapid; cat de repede a schimbat el lucrurile si lumea. Multe s-au schimbat: eu, familia mea, prietenii mei...

~

Oamenii sunt diferiti, asta ne face unici. Diferiti fata de "turma" inseamna defapt speciali. Asta ma intriga.

~

Detaliile si lucrurile mici schimba multe; jignesc sau lauda in aceeasi masura.

~

E greu cand realizezi ca nu contezi(deloc, sau cat ai crede tu ca e rezonabil) pentru oamenii care inseamna enorm pentru tine.

~

Nu ai vrea sa stai in intuneric intr-o camera in care s-a stins lumina de mai multe ori.

Un drum

"Iti place unde ai intrat?"
"A fost prima optiune?"
"Nu-ti pare rau?"
"Ar fi trebuit sa incerci altceva."
"O sa-ti para rau."
"Nu iti va placea"
"De ce nu ai mers in liceul cutare?... Era mai bine pentru tine."

Hai nu zau?!
Ar trebui sa fi intrat undeva unde se face scoala? Unde "imi va placea"? Eu ar trebui sa fiu o fata desteapta?
Nu stiu de cate ori va trebui sa mai spun, zambind, ca, DA asta e liceul la care am vrut sa merg: ARTE.
De unde stiu ei ca nu se face scoala? Si daca nu s-ar face, ce, nu pot fi autodidacta ? Cui ii pasa oricum?
Stiu ce vreau sa fiu. Plus, am de unde alege.
Oamenii ar trebui sa isi vada de treaba pentru ca se vede ca nu le pasa cu adevarat cand ma intreaba toate astea. Chiar daca le-ar pasa, nu ar schimba ceea ce sunt.
Mi-am ales drumul, vreau doar sa-l trec; cu bune, cu rele.