luni, 26 iulie 2010

shapes

E viata ca un foc de tabara?
Incepe cu o flacara indeajuns de mare incat sa se aprinda in ochii tuturor;
isi gaseste apoi drumul printre ramurile pe care nici nu realizeaza ca le arde cand le atinge, crescand: greoi, dar sigur, apoi parca se razgandeste si se lasa in voia vantului;
hotaraste apoi flacara sa se zbata si sa treaca din nou peste ramuri, peste vant si creste, mai mare decat oricine si-ar fi putut imagina... si arde... arde puternic mult timp, putin defapt;
si dintr-odata focul se potoleste;
sau poate se stinge incet;
sau o ploaie il opreste.
~
E greu sa crezi ca un foc de tabara ar putea avea sentimente; e doar... foc.

Nu ar trebui sa se intrebe de ce nu-si mai vede fata in oglinda; nici-o expresie;
doar forme. Forme care par a construi ceva; ceva ce nu are sens, sau scop.
~
Adevarul e ca nu mai stiu cine sunt.
De parca stiam inainte...

Un comentariu:

Nothing to comment ?