martirii

Există posibilitatea ca tot ceea ce am avut până acum,

să fie tot ce aș putea avea.

Atunci totul ar fi al tău,

totul e încă al tău;

Până și liniștea mea,

drumul sângelui meu,

suspinul

Și când pleci

să-mi spui dacă mi-ai auzit

liniștea,

dacă mi-ai simțit

zvâcnitul venelor,

dacă ști când va înceta

suspinul

doors of perception

Dacă ușile percepției ar fi curățate
totul ar apărea în fața omului așa cum este cu adevărat:
infinit.
Imaginea realității ar apărea
întreagă în veridica ei complexitate.
Însă percepția noastră este murdărită
de vise
speranțe
scopuri
încredere
obiceiuri
tradiții
religii
convenții sociale
relații
experiențe
amintiri.
Singurul lucru convingător ce-mi umbrește percepția a rămas
amărăciunea.

"If the doors of perception were cleansed every thing would appear to man as it is - infinite" - William Blake

obliviate

Există destule dovezi a ceea ce nu vroiam să recunosc.

Și totuși nu mai pot ignora acele mici "momente" asemeni...

Am învățat din ele, dându-mi o oarecare direcție în viață.

Acum singurul răspuns pentru ele rămâne:

http://www.flickr.com/photos/mesmerizee/5904861983/in/faves-celesteforever/

Să continuăm un început